Toate pânzele sus, Spre Portovenere!

    De câțiva ani aveam pe listă Cinqueterre, (da da, ştiu, satele sunt foarte aglomerate şi megaturistice însă totuşi voiam să le văd) dar cumva din diverse motive tot nu mi-a ieşit, pesemne că nu s-au aliniat planetele. N-am disperat, vorba aia, dacă e să fie va fi până la urmă! Şi uite că a sosit în final momentul, iar dacă acum 2 ani mergeam în Italia să căutăm truli, acum, tot în Italia căutam căsuțe colorate. Şi tare ne-a mai plăcut!
    Mi s-a pus mie pata să ajung cu ocazia asta şi în Portovenere, citisem că e frumos şi dacă tot e în zonă, de ce nu?! Unde mai pui că aici se ajunge foarte uşor cu vaporaşul din La Spezia aşa că nu am stat prea mult pe gânduri! Am luat un bilet de ferry La Spezia-Portovenere-Riomaggiore şi să înceapă distracția!  

Portovenere

       După vreo jumate de oră de la plecarea din La Spezia, pe măsură ce te apropii, încep să se vadă nişte dungi colorate care se tot măresc până ce le vezi clar: blocuri înguste de 3-4 etaje, vopsite fiecare în altă culoare de parcă ar face parte dintr-un desen de copil. Bărcuțe ancorate la țărm, o faleză stâncoasă de care se sparg valurile, turnul unei biserici şi ziduri de castel în zare şi pescăruşi pofticioşi ce se agită pe lângă feribot, doar-doar fac rost de ceva de mâncare. Cam ăsta e peisajul de carte poştală cu care te întâmpină şi te uimeşte Portovenere. 

Ne apropiem de Portovenere...

...din ce in ce mai tare

...pana cand iata-l!

       Am coborât de pe vaporaş şi am luat-o încet pe faleză la plimbare, având un scop precis : să găsim prima gelaterie. Parcă altfel te plimbi cu o înghețată în mână, chiar dacă trebuie sa cam fii cu ochii-n patru pentru că pescăruşii obraznici abia aşteaptă un moment de neatenție să-şi înfigă ciocul în cornetul tău.

Pe faleza

Pauza de înghețată

Pescărusul pofticios

      Şi tot gonind pescăruşii şi uitându-ne când în dreapta la casele colorate când în stânga la mare şi la bărcuțe ajungem la impunătoarea biserică San Pietro, construită de genovezi pe locul unui fost templu păgân dedicat zeiței Venus. Câteva trepte ne duc pe o terasă de unde se deschide o privelişte minunată. La coborâre, o potecă abruptă ne duce spre țărmul stâncos şi spre Grota lui Byron. Se pare că vestitul poet era şi foarte bun înotător şi ar fi traversat înot golful care desparte Portovenere de Lerici, golf care acum poartă numele de Golful Poeților.

Biserica San Pietro

Vedere de sus de la Biserica San Pietro

Fereastra spre mare

Tărmul stâncos si grota lui Byron

      În spatele şirului de căsuțe vesele se află Via Capellini, o alee îngustă plină de magazine de suveniruri care îți iau ochii şi unde găseşti tot ce vrei de la magneți la paste colorate sau pesto, de la parfumuri locale la bijuterii.

Via Capellini

   Deasupra orăşelului se află ruinele castelul Doria, construit prin secolul 12 dar cum aveam în față o zi lungă în Cinqueterre am ales să nu mai urcăm, am mers în port, am aşteptat feribotul şi am pornit spre Riomaggiore.