duminică, 30 octombrie 2011

Vacanţa de început de toamnă – Plitvice


Dacă mă întrebaţi ce mi-a plăcut cel mai mult în Croaţia mă puneţi într-o reală încurcătură. Nu ştiu sigur dacă pe primul loc se află Groznjan, un sătuc uitat de lume şi cocoţat pe un deal, sau Rovinj, cu străduţele lui înguste pline de culoare şi de artişti, marea incredibil de frumoasă sau Parcul Naţional Plitvice pe care l-am lăsat la sfârşitul călătoriei, să fie aşa, un fel de cireaşa de pe tort.  Croaţia are de toate şi este extrem de frumoasă.  Plitvice este un loc de o frumuseţe rară în care parcă ai ajuns în altă lume, parcă eşti intr-un decor de film şi nu te mai saturi să te miri de atâta frumuseţe.
Având o suprafaţă de aproape 300 km², Parcul Naţional Plitvice este cel mai mare dintre cele 8 parcuri naţionale ale Croaţiei. A fost înfiinţat în anul 1949 şi se află într-o zonă carstică din centrul Croaţiei, în apropierea graniţei cu Bosnia şi Herţegovina. În 1979 Parcul Naţional Plitvice este inclus în patrimonial mondial UNESCO, acest lucru fiind o recunoaştere internaţională a frumuseţii acestor locuri. Anual, aproape 1 milion de turişti vin să-şi încânte privirile plimbându-se în natură, printre cele 16 lacuri legate între ele prin cascade mai mici sau mai mari şi înconjurate de dealuri împădurite. Nu există un moment nepotrivit pentru vizitarea acestui parc, primăvara debitul cascadelor este mai mare şi sunt mai spectaculoase, vara pădurea din jur este verde iar toamna pe lângă avantajul scăderii numărului de turişti te poţi bucura de spectacolul culorilor. Culoarea apei este într-o continuă schimbare, de la azuriu la verde deschis, albastru închis sau gri şi depinde de cantinatea de minerale sau organisme din apă, de depunerile de nămol sau de unghiul razelor de soare. Climatul şi locaţia favorabilă, departe de zonele industriale aglomerate, gălăgioase şi poluate, au dus la dezvoltarea florei şi a faunei, pe teritoriul parcului fiind înregistrate 1267 de specii diferite de plante, 321 de specii de fluturi si 160 de specii de păsări. Vedetele parcului sunt fără îndoială ursul brun şi lupul dar sunt cam scumpi la vedere, aşa că trebuie să vă mulţumiţi cu răţuştele jucăuşe şi peştii care vin la marginea potecii aşteptând nişte firimituri de pâine.
Parcul are două intrări, cea principală (1) la Plitvicka Jezera şi cea secundară (2) la Velika Poljana în apropierea hotelurilor. Biletele de acces în parc se pot cumpăra de la ambele intrări iar pe spatele biletului este tipărită harta lacurilor. Există mai multe tipuri de trasee numerotate de la A la K, având lungimi diferite, de la trasee de 2-3 ore la cele mai complexe de 8 ore. Depinde cât timp ai la dispoziţie, dar recomand alocarea unei zile intregi parcului pentru că merită din plin. E important să intri în parc dimineaţa pentru că după ora 9 încep să ajungă autocarele din Zagreb sau de pe litoral şi se fac cozi foarte mari la intrare. În preţul biletului este inclusă şi călătoria cu barca  sau autobuzul care sunt binevenite după vreo 3 ore de mers pe jos. Noi am ales traseul C pe care l-am parcurs în aproape 6 ore, am început de la intrarea 1, lacurile „de jos”, am ajuns apoi la Cascada Mare şi am continuat pe poteci şi podeţe, printre lacuri şi cascade vreme de vreo 2 ore până am ajuns la Lacul Kozjak, cel mai mare dintre ele. 

Harta Parcului National Plitvice


Casa de bilete de la intrarea 1


Cascada Mare









N-ai cum sa te ratacesti




O vedeta


Lacul Kozjak este navigabil şi face legătura între „lacurile de jos ” şi „lacurile de sus”.  Aici, punct marcat pe hartă cu P3 am avut ceva de aşteptat pentru că era multă lume şi deşi pe o barcă intră aprox 100 de persoane, intervalul la care vin bărcile este de 15 minute. Dar este loc de picnic, sunt magazine de suveniruri şi restaurante, deci nu poţi spune că te plictiseşti aşteptând.

Picnic in asteparea barcii


Vine barcuta insotita de ratuste si pesti







           Odată ajunşi pe partea cealaltă ne-am continuat traseul printre „lacurile de sus” încă vreo două ceasuri, timp în care ne tot minunam de câte ceva, ba de apa extrem de limpede, ba de culorile din jur, ba de peşti, ba de răţuşte....


















Ajungem în sfârşit  la ST4, punctul de unde se ia autobuzul-trenuleţ care te mai plimbă vreme de vreo jumate de oră până la ST1 de unde mai avem de mers doar vreo 20 de minute până la intrarea principală de unde ne-am început traseul.









Cele 6 ore de mers au meritat din plin. Ne-am retras apoi să ne odihnim la pensiunea unde am fost cazaţi, o oază de linişte despre care vă povestesc cu altă ocazie.







Alte articole despre Croatia aici:

Vacanta de inceput de toamna-Zagreb
 Vancanta de inceput de toamna-Porec
Vacanta de inceput de toamna-Groznjan. 
Vacanta de inceput de toamna-Rovinj 



 

14 comentarii:

badge® spunea...

Cascada Mare (Veliki Slap) are 78 de metri și este cea mai mare din Croația.
Ați hrănit peștii?

Claudia Mihaila spunea...

Buna remarca, am omis sa scriu detaliile astea. N-am hranit pestii ca abia ne-am saturat noi... Plimbarea ne-a facut o pofta de mancare de zile mari :)

Traveling Hawk spunea...

Frumos, Claudia! Am fost de 3 ori la Plitvice si inca m-as mai duce. Peisajul se schimba functie de anotimp si ora a zilei, asa ca e mereu altul. In ceea c epriveste Croatia, ai dreptate. Poti face 10 concedii acolo si tot nu ai epuizat ce este de vazut...

Liliana spunea...

Crezi ca e mai fain primavara sau mai fain toamna? Sa inteleg ca poti intra cu rucsacel cu sandwich la pachet?

Claudia Mihaila spunea...

E chiar indicat sa ai rucsacel cu apa si sandwich-uri pentru ca in locurile unde poti cumpara (la cele 2 intrari si in statiile de unde se ia barca) preturile sunt ca in toate locurile frecventate de turisti, deci mari. Noi ne-am descurcat foarte bine cu sandwich-urile din dotare si nu am mai cheltuit bani decat pe ceva vederi.
Nu stiu ce sa zic cum e primavara, probabil singura diferenta este la cantitatea de apa, probabil cascadele sunt mai bogate.

Traveling Hawk spunea...

Primavara unele poteci sunt impracticabile din cauza apei care se revarsa peste ele. Poate cu cizme lungi de cauciuc, nu stiu...Mai ales acolo, la Cascada Mare, nu te poti apropia de ea cand e asa de multa apa.

alicee spunea...

Eu cand ma gandesc la Croatia prima data imi vine in minte Lacurile Plitive cu nenumaratele cascade in trepete si apa azur.
Deabia astept sa ajung si eu acolo, sa ma plimb pe potecile de lemn prin apa :)

Splendide poze

Claudia Mihaila spunea...

Alicee, Croatia e o tara frumoasa cu totul si intr-adevar Plitvice e un loc minunat. Sper sa ajungi cat de repede pe-acolo.

Liliana spunea...

Oook, eu abia asteptam sa prind un weekend de primavara :).

Ioana spunea...

Ah, ce-as fi aruncat o undita in mijlocul pestilor alora :-)))))

Auzi, cum ai facut de ai pus chenar la poze? De nu stiu cand ma intreb, am tot vazut pe la mai multa lume :-P

Claudia Mihaila spunea...

Ioana, sa nu auda astia de la Plitvice ce ganduri ai ca te pun pe lista neagra si nu te lasa sa intri acolo. :-)

Cu pozele e foarte simplu, eu folosesc IrfanView si are optiunea "add frame".

Un Om Nacajit spunea...

faine rau pozele. :)

Claudia Mihaila spunea...

Multumesc si bine ai venit in vizita!

cazaretur spunea...

am fost in croatia in localitatea selce.n-am ajuns la plitvice,dar oricum,putine tari se pot mandri cu o asa infrastructura si curatenie precum cea din aceasta tara.bravo lor.